Hoardele căutătorilor de job invadează Facebook şi LinkedIn

Pe măsură ce recesiunea îşi înfige colţii mai adânc, de la zi la zi, milioane de manageri de top - intens preocupaţi de coşmarul şomajului - se reped să se alăture reţelelor de socializare online într-o încercare disperată de a îşi mări capitalul social. Popularitatea unor site-uri precum LinkedIn se află, peste noapte, în continuă creştere: cu doar mai puţin de un an în urmă site-ul nu avea un brand foarte puternic şi era mai mult văzut ca o cale pentru managerii de corporaţii de a realiza contacte profesionale utile în vederea planificării următoarei mutări în carieră.

Prin comparaţie, Facebook, a atras în majoritatea lor persoane aflate în căutarea unui website destinat fun-ului prin intermediului reţelelor sociale. Azi însă, LinkedIn are o creştere de 200 la sută în Statele Unite şi are peste 35 de milioane de membri - majoritatea foşti angajaţi în sectorul financiar, decimat de criză. Iar LinkedIn reprezintă doar unul dintre multele website-uri către care managerii loviţi de recesiune se îndreaptă cu disperare. Portalul Xing (aflat în Germania), cu cei peste 7 milioane de membri ai săi şi secţiuni speciale precum cele pentru “absolvenţii” Lehman Brothers şi Meet the Boss (aflat în Marea Britanie), care permite doar accesul membrilor aflaţi pe nivelul C in industria financiară constată o adevărată explozie în numărul membrilor.

Popularitatea aflată în continuă creştere a reţelelor de socializare online, modifică nu numai modul în care oamenii îşi gestionează carierele, dar chiar şi reţeaua socială în sine.

Această creştere bruscă în popularitatea reţelelor sociale online transformă însăşi natura business networkingu-lui, cu profunde implicaţii pentru modul în care oamenii realizează managementul carierei personale. Dar semnalează deasemenea schimbări profunde pentru conceptul de reţea socială în sine. Cu atât de mulţi oameni tăbărînd efectiv peste reţelele sociale de pe Internet, linia dintre networking-ul social şi cel de afaceri se pierde tot mai mult în ceaţă. O întrebare importantă este aceea dacă valorile si codurile de comportament specifice lumii virtuale vor intra în conflict cu normele şi valorile lumii reale.

Facebook, unde idea de “prieten” este profund integrată în interfaţă, devine tot mai îmbâcsit cu self-promoteri, artişti de carieră, proprietari de night clubs şi antreprenori de marketing. Ce se va întâmpla pe măsură ce acest trafic se intensifică şi aceia care folosesc Facebook exclusiv pentru carieră invadează? Există, bineînţeles, motivaţii economice puternice în spatele acestui trend. Sociologul Alina Brăileanu explică: “Indivizii se angajează în interacţiuni şi networking în scopul generării profiturilor”. Aceste profituri se bazează pe informaţie, influenţă, recomandări sociale şi recunoaştere. Între timp, capitalul social acumulat ajută membrii societăţii să obţină avantaje competitive pe piaţa muncii ca rezultat al accesului privilegiat la “resursele” (pilele, relaţiile) aflate în reţelele sociale.

Cu toate acestea, nu există nimic mai iritant decât atunci când un “prieten” nou te contactează aproape imediat cu o cerere nepotrivită de favoruri, aproape picată din cer. În general, este mult mai recomandabilă abordarea iniţială a reţelei sociale ca ofertant, fără a cere nimic la schimb şi apoi gradual să fie construite relaţiile în concordanţă cu favoruri reciproce. “Altfel există pericolul etichetării ca pomanagiu lipsit de bun simţ, de oportunist”, concluzionează Alina Brăileanu. Una peste alta, reţeaua socială online, cu grupurile sale de sprijin şi accesul bazat pe încredere este guvernat de o cultură a sharing-ului, nu a vânzării.

Şi mai ales, pot fi considerate masele de neaveniţi strecuraţi online, din senin, consideraţi prieteni? Antropologiine spun că este imposibil să menţii relaţii sociale stabile cu mai mult de 150 de persoane. Menţinerea unei reţele profesionale cu mai mult de 150 de membri in LinkedIn este plauzibilă din punct de vedere tehnic, dar ea va afecta negativ relaţiile sociale, mult mai bogate, care reprezintă exact textura unor site-uri precum Facebook. Printre cei 175 de milioane de membri ai Facebook, apar tot mai des situaţii de “de-prietenizare”, fenomen în continuă creştere. Reprezintă un pariu câştigat faptul că dacă recesiunea economică continuă, vom asista la tot mai multe conflicte între instinctul neraţional de a conecta social şi calculul raţional de a construi capital social pentru scopuri profesionale. Daca acesta este cazul, fenomenul va crea presiune asupra conceptului de prieten online. Ne vom afla poate în situaţia de a ne întreba tot mai des, “la ce folosesc prietenii?”